{"id":2105,"date":"2023-12-03T21:17:10","date_gmt":"2023-12-03T21:17:10","guid":{"rendered":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/?p=2105"},"modified":"2023-12-04T10:00:41","modified_gmt":"2023-12-04T10:00:41","slug":"cum-imbunatatim-comunicarea-in-relatii-solutii-practice-pentru-problemele-de-interactiune-umana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/ro\/2023\/12\/03\/cum-imbunatatim-comunicarea-in-relatii-solutii-practice-pentru-problemele-de-interactiune-umana\/","title":{"rendered":"Cum \u00eembun\u0103t\u0103\u021bim comunicarea \u00een rela\u021bii? Solu\u021bii practice pentru problemele de interac\u021biune uman\u0103"},"content":{"rendered":"\n

Una dintre cele mai vechi probleme este dificultatea g\u0103sirii unui limbaj perfect pentru comunicare. Chiar daca avem la dispozi\u021bie multe cuvinte, pu\u021bine din ele exprima cu exactitate ceea ce dorim sa spunem si multe dintre ele nu sunt adaptate la noi contexte. La asta se mai adaug\u0103 m\u00e2ndria, frica, blocajele de vorbire, posesia, problemele psihologice, etc. si a\u0219a ajungem sa ne \u00eendep\u0103rt\u0103m unii de al\u021bii, sa ne certam, si sa nu ne mai \u00een\u021belegem.<\/p>\n\n\n\n

Haide\u021bi sa vedem de unde \u00eencep problemele in comunicare.<\/p>\n\n\n\n

Indispunerea la ascultare<\/strong><\/h4>\n\n\n\n
\n
\"Poza
Poza de Vera Arsic de la Pexels<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div><\/div>\n\n\n\n

Putem observa cu u\u0219urin\u021b\u0103 diferite tipuri de discu\u021bie. Unele evolueaz\u0103 rapid in certuri, altele nu. Care este motivul?
De cele mai multe ori \u00eentr-o discu\u021bie in contradictoriu oamenii abandoneaz\u0103 subiectul concentr\u00e2ndu-se pe a avea dreptate, sau a aduce suficiente argumente ca sa c\u00e2\u0219tige dezbaterea. Asa ajungem in punctul in care ne auzim dar nu ne ascultam. <\/p>\n\n\n\n

Din momentul in care facem acest lucru, renun\u021b\u0103m la a mai g\u00e2ndi logic, si intram in modul defensiv. Acest lucru, \u00eens\u0103, nu ne ajuta sa ajungem la o solu\u021bie sau la un compromis. Si de cele mai multe ori va \u00eenr\u0103ut\u0103\u021bi situatia si rela\u021bia cu persoana cu care ne certam, pentru ca prin cearta ar\u0103t\u0103m ca nu suntem deschi\u0219i unei discu\u021bii pa\u0219nice, compromisului, sa ascultam argumente si sa g\u0103sim solu\u021bii cat mai bune \u00eempreun\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Frica<\/strong><\/h4>\n\n\n\n
\n
\"Poza
Poza de krakenimages de la Unsplash<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div><\/div>\n\n\n\n

Exista momente in care refuzam sa vorbim din frica de a nu sup\u0103ra, indispune sau r\u0103ni pe cineva. Acest aspect este unul care \u201eascunde problemele sub pre\u0219\u201d, pentru ca daca nu vorbim despre ceva, nu \u00eenseamn\u0103 ca acel ceva nu exista.<\/p>\n\n\n\n

Acest tip de evitare a comunic\u0103rii se \u00eent\u00e2lne\u0219te de multe ori in rela\u021biile de familie, si are la baza \u0219antajul emo\u021bional sau frica de a nu strica rela\u021biile.<\/p>\n\n\n\n

M\u00e2ndria<\/strong><\/h4>\n\n\n\n
\n
\"Poza
Poza de Alexander Grey de la Unsplash<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div><\/div>\n\n\n\n

M\u00e2ndria este unul dintre motivele principale pentru care oamenii \u00eenceteaz\u0103 sa asculte. A asculta, este de cele mai multe ori v\u0103zut in societate ca un act de supunere. De aceea, mul\u021bi, in lipsa de cuno\u0219tin\u021be, prefera sa \u00ee\u0219i dea cu p\u0103rerea, sa comenteze, poate chiar sa si sus\u021bin\u0103 o idee sau premisa gre\u0219it\u0103, sau una in care nu cred cu adev\u0103rat, dec\u00e2t sa tac\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Acest fenomen este cel mai des \u00eent\u00e2lnit in r\u00e2ndul oamenilor \u00eenchi\u0219i la minte, care nu doresc sa accepte idei diferite de cele pe care le au. Vorba aia: \u201eprostul nu e in totalitate prost daca nu e si fudul, si m\u00e2ndru\u201d.<\/p>\n\n\n\n

In mod evident, exista si excep\u021bii, \u00eens\u0103 acestea \u021bin de oamenii care adopta o pozi\u021bie contrara pentru a c\u0103uta lipsurile si problemele in anumite situa\u021bii, ace\u0219tia \u0219tiu sa asculte, si urmaresc niste dezbateri constructive, centrate pe subiect si solutii.<\/p>\n\n\n\n

Posesia<\/strong><\/h4>\n\n\n\n

In rela\u021biile posesive deja exista o ierarhie si o ordine a vorbirii si ni\u0219te reguli de comunicare care ii \u00eempiedic\u0103 pe cei cu lipsa de putere sa \u00ee\u0219i exprime orice p\u0103rere. Posesorul \u00ee\u0219i da dreptul la opinie, \u00ee\u0219i da dreptate, si de multe ori daca rezultatele deciziilor sale sunt rele da vina pe cel\u0103lalt. Posesorul mereu iese \u201ebatista curata\u201d din orice situa\u021bie pentru ca acesta stabile\u0219te ce este adev\u0103rat, ce e fals, ce e frumos, ce e urat, ce e la moda, etc.<\/p>\n\n\n\n

Acest tip de rela\u021bii se instaleaz\u0103 doar daca cealalt\u0103 persoana permite posesorului sa adopte o astfel de atitudine. Si, desigur, exista situa\u021biile problema, in care cei cu experien\u021be traumatizante in copil\u0103rie tind sa accepte rela\u021biile de posesie pentru ca le considera normale, si pentru ca nu \u0219tiu sa ac\u021bioneze sau tr\u0103iasc\u0103 in afara lordeoarece \u00eentreaga lor via\u021ba au tr\u0103it in acest tip de rela\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Blocajele de vorbire<\/strong><\/h4><\/div>\n\n\n\n
\n
\"Poza
Poza de Jason Goodman de la Unsplash<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div><\/div>\n\n\n\n

Blocajele de vorbire sunt ni\u0219te momente pe care le-am tr\u0103it majoritatea din noi. Nu trebuie neap\u0103rat sa fi fost timid in copil\u0103rie ca sa ai un moment in care sa dore\u0219ti mult sa spui ceva si sa nu \u00ee\u021bi vina nimic, sa nu \u0219tii de unde sa \u00eencepi si ce sa faci.<\/p>\n\n\n\n

De regula blocajele in vorbire \u021bin at\u00e2t de experien\u021bele de via\u021ba cat si de starea de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n\n\n\n

La nivel biologic, blocajul in g\u00e2ndire reprezint\u0103 un proces chimic in care g\u00e2ndirea con\u0219tient\u0103 \u00eent\u00e2rzie sa intervin\u0103. Aceasta \u00eent\u00e2rziere poate fi cauzata de lipsa unor vitamine, minerale in corp, sau de anumi\u021bi hormoni.<\/p>\n\n\n\n

Concluzii<\/strong><\/h4>\n\n\n\n

Daca blocajele de vorbire sunt ceva ce nu putem controla cu u\u0219urin\u021ba, la fel si experien\u021bele din copil\u0103rie care ne-au creat anumite obi\u0219nuin\u021be de comunicare, atunci aspecte precum m\u00e2ndria, indispunerea la ascultare si frica sunt ceva ce putem controla.<\/p>\n\n\n\n

\u00cencercarea de a proteja emo\u021bional pe cineva nu ne ajuta daca ac\u021biunile acelei persoane au impact asupra noastr\u0103. Ba chiar mai mult, in dependenta de situa\u021bie, tendin\u021ba noastr\u0103 de a proteja poate face mai mult r\u0103u dec\u00e2t bine celui protejat, pentru ca este menajat in permanenta in loc sa fie l\u0103sat sa fac\u0103 fata problemei si sa \u00ee\u0219i dezvolte un mecanism personal de comportament.<\/p>\n\n\n\n

Ave\u021bi grija de voi si de cei dragi, \u00eens\u0103 evalua\u021bi mereu impactul ac\u021biunii pe care o face\u021bi. Lipsa comunic\u0103rii nu este solu\u021bia problemelor.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"Poze
Poze de SHVETS production de la Pexels<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

M\u00e2ndria, frica, blocajele de vorbire, posesia, problemele psihologice, reprezinta unele dintre motivele principale pentru care nu comunicam eficient si ne \u00eendep\u0103rt\u0103m unii de al\u021bii.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2111,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_uag_custom_page_level_css":"","footnotes":""},"categories":[1642,1601],"tags":[1645,1648,1651,1654,1657,1660,1663,1666,1669],"class_list":["post-2105","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-health-ro","category-society-ro","tag-communication-ro","tag-depression-ro","tag-healthy-society-ro","tag-psychological-health-ro","tag-social-anxiety-ro","tag-social-education-ro","tag-social-interaction-ro","tag-social-reality-ro","tag-societate-ro"],"uagb_featured_image_src":{"full":["https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/pexels-ketut-subiyanto-4246193.jpg",1920,1280,false],"thumbnail":["https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/pexels-ketut-subiyanto-4246193-150x150.jpg",150,150,true],"medium":["https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/pexels-ketut-subiyanto-4246193-300x200.jpg",300,200,true],"medium_large":["https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/pexels-ketut-subiyanto-4246193-768x512.jpg",768,512,true],"large":["https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/pexels-ketut-subiyanto-4246193-1024x683.jpg",1024,683,true],"1536x1536":["https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/pexels-ketut-subiyanto-4246193-1536x1024.jpg",1536,1024,true],"2048x2048":["https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/pexels-ketut-subiyanto-4246193.jpg",1920,1280,false]},"uagb_author_info":{"display_name":"Doina Gavrilov, PhD","author_link":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/author\/admin\/"},"uagb_comment_info":0,"uagb_excerpt":"M\u00e2ndria, frica, blocajele de vorbire, posesia, problemele psihologice, reprezinta unele dintre motivele principale pentru care nu comunicam eficient si ne \u00eendep\u0103rt\u0103m unii de al\u021bii.","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2105","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2105"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2105\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2117,"href":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2105\/revisions\/2117"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2111"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2105"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2105"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2105"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}