{"id":1979,"date":"2023-08-27T13:38:48","date_gmt":"2023-08-27T13:38:48","guid":{"rendered":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/?p=1979"},"modified":"2023-08-31T12:13:03","modified_gmt":"2023-08-31T12:13:03","slug":"reflectii-asupra-viitorului-republicii-moldova","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/ro\/2023\/08\/27\/reflectii-asupra-viitorului-republicii-moldova\/","title":{"rendered":"Reflectii asupra viitorului Republicii Moldova"},"content":{"rendered":"\n

Dezvoltarea unui stat si a unui popor in general este dependenta de popula\u021bia sa, motiv pentru care pana de cur\u00e2nd c\u0103l\u0103toriile erau ceva nou, de care auzeam doar in povesti. C\u0103l\u0103toriile pe vremuri erau f\u0103cute de corpurile diplomatice in scopul asigur\u0103rii p\u0103cii dintre state, stabilirii de rela\u021bii comerciale, etc., in timp ce oamenii de r\u00e2nd erau ocupa\u021bi cu munca, dezvoltarea si cre\u0219terea de noi genera\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

A\u0219a cum putem vedea, dezvoltarea si prosperitatea unui stat tine de un num\u0103r stabil de oameni care sa \u00ee\u0219i asume o anumita ramur\u0103 a muncii si care sa beneficieze de pe urma sistemului din care fac parte. Putem face o analogie cu albinele in aceasta direc\u021bie.<\/p>\n\n\n

\n
\"\u201cHora
\u201cHora haiducilor\u201d, langa Bravicea<\/em>
Poza de Maria Lupan de la Unsplash<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Povestea stupului<\/strong><\/p>\n\n\n\n

O singura albina nu poate sa asigure viitorul albinelor, aceasta are nevoie de o mul\u021bime ca sa \u00eempart\u0103 sarcinile de supravie\u021buire, formare a noilor pui si asigurare a transferului de cuno\u0219tin\u021be.<\/p>\n\n\n\n

Problema este ca daca la un moment dat albinele unui stup ar \u00eencepe sa migreze c\u0103tre al\u021bi stupi devenind for\u021b\u0103 de munca din acel sistem, atunci stupul de la care a plecat va \u00eencepe sa \u00eent\u00e2mpine din ce in ce mai multe probleme: la nivel de resurse (alimente, for\u021b\u0103 de munca), de la lipsa de m\u00e2ncare nu s-ar mai creste mul\u021bi pui, si daca puii la maturitate ar pleca spre al\u021bi stupi, in cele din urma stupul de ba\u0219tin\u0103 va disp\u0103rea.<\/p>\n\n\n\n

Unde este problema m-a\u021bi putea \u00eentreba?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Problema este ca albinele care pleac\u0103 spre alt stup nu vor putea fi niciodat\u0103 regine in stupul nou, si nu vor putea sa \u00ee\u0219i impun\u0103 propriile tradi\u021bii, stil de via\u021ba asupra albinelor de acolo. Stupul spre care au plecat era bine-mersi si f\u0103r\u0103 ele, se descurca foarte bine. Iar venirea lor nu a f\u0103cut altceva dec\u00e2t sa le u\u0219ureze munca unora, care ajung sa se hr\u0103neasc\u0103 si sa aib\u0103 pui f\u0103r\u0103 sa mai munceasc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

A\u021bi putea spune ca in noul stup puii albinelor nou-venite ar avea o \u0219ans\u0103 sa aib\u0103 o alta postura, sa tr\u0103iasc\u0103 mai bine. \u00cens\u0103 cu to\u021bii \u0219tim ca acestea sunt mai degrab\u0103 speran\u021be dec\u00e2t realitate. Stupul spre care au plecat avea propriile albine pe care trebuie sa le promoveze, sa le ajute, in timp ce nou-veni\u021bii sunt pe ultimul loc.<\/p>\n\n\n

\n
\"\nManastirea
Manastirea Curchi, Orhei, Moldova<\/em>
Poza de Oksana Simanovscaia de la Pexels<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Unde s-a creat ruptura?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Oamenii sunt, si mereu au fost dornici de o via\u021ba mai buna. De cele mai multe ori \u00eens\u0103, ne-a fost spus ce \u00eenseamn\u0103 o via\u021ba mai buna. Dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial ne-au spus americanii ca \u201eThe american dream\u201d e ceea ce dorim, lucru care a cauzat migra\u021bii in masa spre America. Dup\u0103 crearea UE a venit Fran\u021ba, Germania, Marea Britanie si Italia sa ne spun\u0103 ce \u00eenseamn\u0103 sa tr\u0103ie\u0219ti mai bine, lucru care a generat cele mai mari valuri de migra\u021bie din Europa de Est c\u0103tre Europa de Vest f\u0103r\u0103 sa fi fost vreun r\u0103zboi in zona. Si deja \u00eencepe o noua moda, in care lumea este tentata sa plece in China si Dubai, fiind promovate ca noi centre economice.<\/p>\n\n\n\n

Mai mult de at\u00e2t, ideea de trai mai bun se schimba chiar in interiorul tarilor in care ne-am mutat. Daca la \u00eenceputul anilor 2000 toata lumea migra spre centrele urbane pentru posturi de munca, acum, datorita dezvolt\u0103rii tehnologice lumea se muta in zone rurale in a\u0219a-zise cartiere rurale reziden\u021biale. Motivul care sta in spatele acestei schimb\u0103ri de paradigma este calitatea vie\u021bii care a fost afectata de factori precum: poluare, aglomerare, calitatea proasta a produselor importate pe pia\u021b\u0103, disparitia treptata a producatorului local, cre\u0219terea ratei infrac\u021bionalit\u0103\u021bii, cre\u0219terea num\u0103rului de cer\u0219etori si a dealerilor de droguri, etc.<\/p>\n\n\n

\n
\"Poza
Moldova lucreaza la infrastructura<\/em>
Poza de Alex Kalinin de la Unsplash<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Ce \u00eenseamn\u0103 asta?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Asta \u00eenseamn\u0103 ca noi, cei care am fugit de via\u021ba la tara, c\u0103ut\u0103m un loc in care sa ne sim\u021bim in siguranta si bine. Dup\u0103 ce am pierdut leg\u0103tura cu natura si ne-am \u00eenecat ani de zile in depresia ora\u0219elor care ne suprasolicitau emo\u021bional, am \u00eenceput sa c\u0103ut\u0103m un loc de trai oarecum intre \u201es\u0103tucele buneilor\u201d si ora\u0219ele aglomerate.<\/p>\n\n\n

\n
\"Lopatna\nPoza
Satul Lopatna <\/em>
Poza de Roman Friptuleac preluata de la Stiri.md<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Ce s-a schimbat?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

In materie de nivel de trai au devenit mai accesibile ni\u0219te lucruri. De exemplu, ne putem permite o ma\u0219in\u0103, un telefon, o casa mai frumoasa. \u00cens\u0103 aceste lucruri au devenit accesibile si in tara din care am plecat. Salariile au \u00eenceput sa creasc\u0103 si acolo, lumea a \u00eenceput sa dezvolte afaceri si sa pun\u0103 pe picioare stupul din care am plecat. Iar noi am r\u0103mas in continua c\u0103utare a unui loc in care sa ne sim\u021bim ca acas\u0103, de\u0219i \u0219tim ca oriunde am pleca o sa ramanem str\u0103ini.<\/p>\n\n\n

\n
\"Manastire
Manastire din Transnistria Poza de Yuriy Vinnicov de la Unsplash<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Morala<\/strong><\/p>\n\n\n\n

P\u0103rin\u021bii mereu au dorit un viitor mai bun pentru copiii lor, si ii \u00een\u021beleg pe cei care au ales sa plece din tara ca sa g\u0103seasc\u0103 o cale mai buna pentru ei si copiii lor. Multi au ales asta crezand ca nu vor avea timp sa traiasca si ei o viata mai buna. Si daca peste ani si ani nu va reg\u0103si\u021bi acolo unde sunte\u021bi, sa nu va fie frica sa va \u00eentoarce\u021bi acas\u0103.  <\/p>\n\n\n\n

Iar p\u0103rin\u021bii care au r\u0103mas in tara, ajuta\u021bi-va copiii sa se dezvolte acolo, langa voi, in loc sa munceasc\u0103 pentru al\u021bii in tari in care vor fi mereu str\u0103ini. A\u021bi v\u0103zut vreodata italieni care sa \u00ee\u0219i \u00eencurajeze copiii sa plece de l\u00e2ng\u0103 ei? Ba dimpotriva, a\u021bi v\u0103zut familii mari de spanioli, italieni, britanici care se \u00eent\u00e2lnesc duminicile, stau la o vorba, se ajuta intre ei. Acestia au prieteni cu care vorbesc si se vad des, au leg\u0103turi apropiate cu buneii si toate rudele lor, si nu mor de singur\u0103tate. Ei au ajuns sa tr\u0103iasc\u0103 bine tocmai pentru ca s-au \u021binut to\u021bi laolalt\u0103, s-au ajutat si nu le e ru\u0219ine sa munceasc\u0103: majoritatea dintre voi a\u021bi v\u0103zut cum patronii de afaceri lucreaz\u0103 cot la cot cu angaja\u021bii lor.<\/p>\n\n\n\n

Pentru o viata mai buna acolo unde suntem:<\/p>\n\n\n\n

    \n
  1. Nu va \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi copiii ca \u0219tiu al\u021bii mai bine ce \u00eenseamn\u0103 o via\u021ba mai buna, altii pur si simplu au f\u0103cut o reclama mai buna la via\u021ba pe care o au!<\/li>\n\n\n\n
  2. Incercati sa nu mai fiti atat de competitivi cu cei de langa voi, si in schimb ajutati-va ca sa va dezvoltati impreuna.<\/li>\n\n\n\n
  3. Pastrati o legatura mai stransa cu rudele, si nu le judecati alegerile (cu rugamintea ca si ei sa faca la fel).<\/li>\n\n\n\n
  4. Ajutati-va si incercati sa dezvoltati ceva frumos. Si nu subapreciati importanta ajutorului pentru rude. <\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n
      \n
    • Daca isi deschide cineva un local, duceti-va din cand in cand si fiti client, macar cu un ceai (multi dintre voi stiti cat e de greu sa ai primii clienti in astfel de afacere).<\/li>\n\n\n\n
    • Daca isi cumpara cineva un pamant si isi face ferma, macar dati vorba mai departe ca sa ajunga la cumparatori.<\/li>\n\n\n\n
    • Daca vinde cineva ceva, cumparati macar o data, o cantitate cat de mica (pentru ca mai ales in ziua de astazi lumea se uita si la cate vanzari sau aprecieri a avut marfa omului).<\/li>\n\n\n\n
    • Daca ati face toate astea, si ei la randul lor cand va veti deschide o afacere, va vor ajuta catusi de putin. Asa au ajuns italienii, spaniolii si alte popoare sa traiasca bine, pentru ca s-au ajutat intre ei.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n

      P.S. Daca ar fi fost at\u00e2t de r\u0103u in tarile noastre, nu mai veneau prin\u021bii Marii Britanii sa cumpere case vechi prin s\u0103tucele noastre si nu mai veneau oamenii de afaceri sa cumpere p\u0103m\u00e2nturi a c\u0103ror roada bio sa o v\u00e2nd\u0103 tot poporului lor. Pur si simplu trebuie sa avem putina credinta in cei de langa noi, si sa facem ceva frumos din ce avem in loc sa fugim de greutati.<\/p>\n\n\n

      \n
      \"Muzeul
      Muzeul Na\u0163ional de Etnografie \u015fi Istorie Natural\u0103, Mihail Kogalniceanu Street, Chi\u0219in\u0103u, Moldova
      Poza de Sasha Pleshco<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

      <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

      Viitorul depinde de actiunile noastre din prezent. Cu toate astea prezentul de care ne indepartam, si viitorul spre care fugim cu bratele deschise nu trebuie sa fie la mii de km distanta. Viitorul incepe acum, aici.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1986,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_uag_custom_page_level_css":"","footnotes":""},"categories":[515],"tags":[],"class_list":["post-1979","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-societate"],"uagb_featured_image_src":{"full":["https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-content\/uploads\/2023\/08\/pexels-nicolae-casir-205077.jpg",1920,1282,false],"thumbnail":["https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-content\/uploads\/2023\/08\/pexels-nicolae-casir-205077-150x150.jpg",150,150,true],"medium":["https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-content\/uploads\/2023\/08\/pexels-nicolae-casir-205077-300x200.jpg",300,200,true],"medium_large":["https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-content\/uploads\/2023\/08\/pexels-nicolae-casir-205077-768x513.jpg",768,513,true],"large":["https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-content\/uploads\/2023\/08\/pexels-nicolae-casir-205077-1024x684.jpg",1024,684,true],"1536x1536":["https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-content\/uploads\/2023\/08\/pexels-nicolae-casir-205077-1536x1026.jpg",1536,1026,true],"2048x2048":["https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-content\/uploads\/2023\/08\/pexels-nicolae-casir-205077.jpg",1920,1282,false]},"uagb_author_info":{"display_name":"Doina Gavrilov, PhD","author_link":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/author\/admin\/"},"uagb_comment_info":0,"uagb_excerpt":"Viitorul depinde de actiunile noastre din prezent. Cu toate astea prezentul de care ne indepartam, si viitorul spre care fugim cu bratele deschise nu trebuie sa fie la mii de km distanta. Viitorul incepe acum, aici.","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1979","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1979"}],"version-history":[{"count":10,"href":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1979\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2014,"href":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1979\/revisions\/2014"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1986"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1979"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1979"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1979"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}