{"id":1923,"date":"2023-08-04T09:33:09","date_gmt":"2023-08-04T09:33:09","guid":{"rendered":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/?p=1923"},"modified":"2023-08-04T09:33:10","modified_gmt":"2023-08-04T09:33:10","slug":"ce-ne-influenteaza-sanatatea-emotionala-despre-mostenirea-culturala-si-impactul-experientei-de-viata","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/ro\/2023\/08\/04\/ce-ne-influenteaza-sanatatea-emotionala-despre-mostenirea-culturala-si-impactul-experientei-de-viata\/","title":{"rendered":"Ce ne influen\u021beaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea emo\u021bional\u0103? Despre mo\u0219tenirea culturala si impactul experien\u021bei de via\u021b\u0103"},"content":{"rendered":"\n

Pe parcursul vie\u021bii fiecare din noi suntem in c\u0103utarea st\u0103rii de bine, care este cel mai des perceputa ca si un amalgam de emo\u021bii pozitive ca r\u0103spuns la o ac\u021biune sau o situa\u021bie la care participam. Cu toate astea circumstan\u021bele sunt de a\u0219a natura ca nu putem trai doar in fericire din doua motive principale, si anume:<\/p>\n\n\n\n

    \n
  1. Nu tr\u0103im izola\u021bi ca sa putem controlam majoritatea factorilor care ne influen\u021beaz\u0103 via\u021ba;<\/li>\n\n\n\n
  2. Chiar daca am trai izola\u021bi exista factorii naturali care nu pot fi controla\u021bi;<\/li>\n\n\n\n
  3. A\u0219a cum omul este o fiin\u021b\u0103 sociala, izolarea in sine ar fi motivul principal al triste\u021bii noastre;<\/li>\n\n\n\n
  4. Fericirea nu poate exista dec\u00e2t daca exista triste\u021bea ca opus al s\u0103u, pentru ca doar prin compara\u021bie cu momentele cele mai triste pe care le-am tr\u0103it, putem aprecia binele cu adev\u0103rat.  <\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n

    In acest context apare conceptul de s\u0103n\u0103tate emo\u021bional\u0103.<\/p>\n\n\n

    \n
    \"Poza
    Poza de Alex Azabache de la Pexels<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

    Ce este s\u0103n\u0103tatea emo\u021bional\u0103?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

    Chiar daca este extrem de importanta, s\u0103n\u0103tatea emo\u021bional\u0103 este un concept destul de absent in dialogul social. Folosim de cele mai dese ori conceptul de s\u0103n\u0103tate mintala pentru a ilustra lucruri legate inclusiv de s\u0103n\u0103tatea emo\u021bional\u0103, a\u0219a cum aceasta le \u00eenglobeaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n

    S\u0103n\u0103tatea emo\u021bional\u0103<\/a> tine de capacitatea individului de a face fata at\u00e2t sentimentelor pozitive cat si celor negative. Acest lucru implica con\u0219tientizarea st\u0103rilor emo\u021bionale si impunerea unui comportament adecvat chiar daca emo\u021bional am dori sa ne comportam intr-un cu totul alt fel.<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

    Totul porne\u0219te de la maturitatea emo\u021bional\u0103, de la capacitatea cognitiva, dar si de la protocolul pe care ni l-am creat pentru astfel de situa\u021bii in momentele in care suntem s\u0103n\u0103to\u0219i.<\/p>\n\n\n\n

    Emo\u021biile sunt un indicator cheie al st\u0103rii mintale, a\u0219adar este important sa fim con\u0219tien\u021bi de st\u0103rile emo\u021bionale prin care trecem, de factorii care induc aceste st\u0103ri, si sa nu ne l\u0103s\u0103m influen\u021ba\u021bi prea mult de acestea daca nu sunt fondate.<\/p>\n\n\n

    \n
    \"Poze
    Poze de Elle Hughes de la Pexels<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

    Factorii care influen\u021beaz\u0103 st\u0103rile emo\u021bionale<\/strong><\/p>\n\n\n\n

    \u00cenc\u0103 de la bun \u00eenceput trebuie sa \u00een\u021belegem ca emo\u021biile reprezint\u0103 o parte din reac\u021biile noastre la absolut orice cu ce interac\u021bionam. Inclusiv lipsa emo\u021biilor este un r\u0103spuns la factorii cu care interac\u021bion\u0103m. Problema apare c\u00e2nd factorii care proiecteaz\u0103 o reac\u021bie emo\u021bional\u0103 sunt in interiorul nostru, \u00eentruc\u00e2t poate fi extrem de greu de con\u0219tientizat de unde vin anumite reac\u021bii, si cum putem sa reparam ceva.<\/p>\n\n\n\n

    Experien\u021ba de via\u021b\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

    In primul r\u00e2nd totul porne\u0219te de la cap, adic\u0103 experien\u021ba noastr\u0103 de o via\u021b\u0103 ne va face sa interpretam o ac\u021biune fie ca pozitiva fie ca negativa.<\/em><\/strong> Cu cat mai multe ac\u021biuni negative am tr\u0103it in via\u021b\u0103, si cu cat mai mult am fost expu\u0219i la situa\u021bii negative, cu at\u00e2t mai mult vom \u00eencepe sa vedem totul in jurul nostru prin `ochelari sumbri`.<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

    Creierul nostru este adaptat la supravie\u021buire, prin urmare scopul sau este sa tina minte experien\u021be si lucruri pentru ca mai apoi sa poat\u0103 face asocieri dintre evenimentele care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 in prezent si cele pe care si le aminte\u0219te. In acest fel creierul ne ajuta sa identificam pericole, sa recunoa\u0219tem tiparele unor evenimente, si sa evitam cu u\u0219urin\u021b\u0103 si rapiditate situa\u021biile periculoase.<\/p>\n\n\n\n

    Practic daca vom vedea doar lucruri rele despre c\u00e2ini, ne va fi frica despre ei; daca vom vedea doar cazuri nefericite cu biciclete \u2013 ne va fi frica de ele; daca vom vedea doar situa\u021bii periculoase care se ivesc prin p\u0103duri – ne va fi frica de p\u0103duri. Este de datoria noastr\u0103 sa ar\u0103tam creierului si lucruri frumoase pentru ca acesta sa poat\u0103 face si asocieri fericite.<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

    De aici si vorba \u201esuntem ceea ce vedem\u201d, pentru ca orice experien\u021b\u0103 ne influen\u021beaz\u0103 felul in care g\u00e2ndim, luam decizii, si ne comportam. In acest context merita sa men\u021bion\u0103m in primul r\u00e2nd amprenta pe care o pune asupra noastr\u0103 cultura in care tr\u0103im.<\/p>\n\n\n

    \n
    \"Poza
    Poza de Anastasia Shuraeva de la Pexels<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

    Amprenta culturala<\/strong><\/p>\n\n\n\n

    Fiecare na\u021biune are o cultura aparte: un set de poezii, melodii, povesti, mituri si picturi, si o religie care \u00eempreun\u0103 contureaz\u0103 felul in care g\u00e2ndim. Chiar daca nu ne g\u00e2ndim de foarte multe ori la acest lucru, pove\u0219tile, picturile si c\u00e2ntecele populare nu sunt altceva dec\u00e2t o ilustra\u021bie a trecutului na\u021biunii, si contureaz\u0103 cele mai puternice emo\u021bii tr\u0103ite de acea na\u021biune. De exemplu in cultura Rom\u00e2neasc\u0103 g\u0103sim foarte mult melodii triste, picturi cu oameni muncind, dar si melodii pu\u021bin mai vesele ar\u0103t\u00e2nd acele sc\u00e2ntei de bucurie la na\u0219terea copiilor, bucuria de a iubi si cea de a avea o familie.<\/p>\n\n\n\n

    Daca vom analiza tipologia culturala a popoarelor care mai degrab\u0103 au fost \u00eenving\u0103toare, dominatoare, vom g\u0103si picturi cu femei si b\u0103rba\u021bi in posturi de \u00eenving\u0103tori, vom vedea cum multa arta se axeaz\u0103 pe a arata c\u00e2\u0219tigurile in lupta ale acestor na\u021biuni, pe a arata c\u00e2\u0219tigurile avute de pe urma acestor lupte, m\u00e2ncare din abundenta, avu\u021bii, etc. Prin compara\u021bie, in cultura rom\u00e2neasc\u0103 g\u0103sim multe picturi cu oameni muncind, cu putina m\u00e2ncare, si mai degrab\u0103 cu ac\u021biuni din via\u021ba de zi cu zi.<\/p>\n\n\n\n

    Ceea ce vreau sa spun este ca, o istorie \u00eendelungat\u0103 in care oamenii din Principatele Romane au f\u0103cut foamea, este unul dintre motivele principale pentru care ace\u0219tia manifesta o frica extrema pentru foame. La fel, o via\u021b\u0103 \u00eendelungat\u0103 sub domina\u021bia altor popoare a cultivat aceasta cultura a triste\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

    A\u0219adar, trebuie sa fim con\u0219tien\u021bi de mo\u0219tenirea culturala si sa \u00eencerc\u0103m sa rescriem amintiri si comportamente pentru a schimba mo\u0219tenirea culturala pe care o transmitem genera\u021biilor viitoare.<\/p>\n\n\n

    \n
    \"Poza
    Poza de Madalin Grigore de la Pexels<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

    In urm\u0103torul articol<\/strong><\/p>\n\n\n\n

    Daca in acest articol am explicat ce reprezint\u0103 s\u0103n\u0103tatea emo\u021bional\u0103, si impactul experien\u021bei de via\u021b\u0103 si a amprentei culturale asupra construc\u021biei noastre emo\u021bionale, atunci in urm\u0103torul articol vom urm\u0103ri impactul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii altor organe asupra st\u0103rii noastre emo\u021bionale, impactul st\u0103rii emo\u021bionale a altora asupra noastr\u0103, si `ciclul vicios al bolii` atunci c\u00e2nd starea mintala ajunge sa fie afectata de s\u0103n\u0103tatea fizica si invers.<\/p>\n\n\n\n

    P.s. aceste subiecte se vor regasi intr-o forma mult mai aprofundata in urmatoarea mea carte.<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    In acest articol ve\u021bi g\u0103si informa\u021bii privind semnificatia s\u0103n\u0103tatii emo\u021bionale si doi factori cu impact major asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii si profilului nostru emo\u021bional.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1929,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_uag_custom_page_level_css":"","footnotes":""},"categories":[740,587,623,515],"tags":[403,455,1528,401,457,379,1526,449,421,613],"class_list":["post-1923","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-arta","category-sanatate","category-sanatate-psihologica","category-societate","tag-constientizarea-lucrurilor","tag-educatie-de-sanatate","tag-emotii","tag-filtrarea-informatiilor","tag-grija-de-sine","tag-nevoi-psihologice","tag-sanatate-emotionala","tag-sanatate-fizica","tag-sanatate-psihologica","tag-societate"],"uagb_featured_image_src":{"full":["https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-content\/uploads\/2023\/08\/pexels-andrea-piacquadio-3768156.jpg",1920,1280,false],"thumbnail":["https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-content\/uploads\/2023\/08\/pexels-andrea-piacquadio-3768156-150x150.jpg",150,150,true],"medium":["https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-content\/uploads\/2023\/08\/pexels-andrea-piacquadio-3768156-300x200.jpg",300,200,true],"medium_large":["https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-content\/uploads\/2023\/08\/pexels-andrea-piacquadio-3768156-768x512.jpg",768,512,true],"large":["https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-content\/uploads\/2023\/08\/pexels-andrea-piacquadio-3768156-1024x683.jpg",1024,683,true],"1536x1536":["https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-content\/uploads\/2023\/08\/pexels-andrea-piacquadio-3768156-1536x1024.jpg",1536,1024,true],"2048x2048":["https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-content\/uploads\/2023\/08\/pexels-andrea-piacquadio-3768156.jpg",1920,1280,false]},"uagb_author_info":{"display_name":"Doina Gavrilov, PhD","author_link":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/author\/admin\/"},"uagb_comment_info":0,"uagb_excerpt":"In acest articol ve\u021bi g\u0103si informa\u021bii privind semnificatia s\u0103n\u0103tatii emo\u021bionale si doi factori cu impact major asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii si profilului nostru emo\u021bional.","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1923","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1923"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1923\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1930,"href":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1923\/revisions\/1930"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1929"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1923"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1923"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cardinalcognition.com\/hmb\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1923"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}